Curtea de Justitie a Uniunii Europene a decis ieri ca ``administratorul unei retele de socializare online nu poate fi constrans sa instituie un sistem de filtrare general, care sa ii vizeze pe toti utlizatorii sai, pentru a preveni utilizarea ilicita a operelor audiovizuale si muzicale``. Decizia mi se pare una destul de importanta si care produce efecte directe asupra tratatului ACTA. Voi agumenta de ce, dupa ce va voi prezenta speta in care s-a luat decizia.
Speta SABAM vs. Netlog NV
SABAM este o societate belgiana de gestiune care reprezinta autorii, compozitorii si editorii de opere muzicale, iar Netlog NV este o platforma de retea sociala online (gen Facebook).
In 23 iunie 2009, SABAM a chemat in judecata Netlog in fata presedintelui Tribunalului de Prima Instanta din Bruxelles, solicitand printre altele ca paratul (Netlog) sa inceteze imediat orice punere la dispozitia ilicita a operelor muzicale sau audiovizuale din repertoriul SABAM, sub sanctiunea unei penalitati de 1000 euro pe zi de intarziere.
Potrivit SABAM, reteaua de socializare ofera utilizatorilor posbilitatea de a se folosi, prin intermediul profilului lor, de opere muzicale si adiovizuale din repertoriul SABAM punand aceste opere la dispozitia publicului intr-o asemenea maniera incat alti utilizatori ai retelei sa poata avea acces fara autorizarea SABAM si fara ca Netlog sa plateasca o indemnizatie corespunzatoare.
In apararea sa, Netlog sustine ca admiterea actiunii SABAM ar echivala cu impunerea unei obligatii generale de supraveghere, ceea ce este interzis prin Directiva privind comertul electronic.
In contexul de fata, instanta belgiana a sesizat Curtea de Justitie pentru a stabili daca dreptul Uniunii Europene se opune unei somatii emise de o instanta nationala si adresate unui furnizor de servicii de stocare, precum un administrator al unei retele sociale online, de a institui un sistem de filtrare a informatiilor stocate pe serverele sale de catre utilizatorii serviciilor sale, care se aplica, fara deosebire, ansamblului utilizatorilor, cu titlu preventiv, pe cheltuiala sa exclusiva, si pentru o perioada nelimitata.
CJUE considera ca o astfel de somatie ar determina o atingere grava a libertatii de a desfasura o activitate comerciala a Netlog deoarece l-ar obliga sa instituie un sistem informatic complex, costisitor, permanent si pe cheltuiala sa exclusiva.
Efectele nu s-ar limita numai la Netlog, sistemul de filtrare in litigiu este susceptibil in egala masura sa aduca atingere drepturilor fundamentale ale utilizatorilor serviciilor sale precum dreptul la protectia datelor cu caracter personal, precum si libertatii lor de a primi si de a transmite informatii. Aceste drepturi sunt protejate prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
In aceste conditii, decizia CJUE de ieri a fost cea pe care v-am amintit-o mai sus: ``administratorul unei retele de socializare online nu poate fi constrans sa instituie un sistem de filtrare general, care sa ii vizeze pe toti utlizatorii sai, pentru a preveni utilizarea ilicita a operelor audiovizuale si muzicale``.
Mai multe detalii le gasiti aici.
Intr-o varianta precedenta a tratatului ACTA, se prevedea raspunderea civila a furnizorilor de internet pentru actiunile abonatilor de incalcare a drepturilor de autor si obligatia de monitorizare a abonatilor pentru a descoperi asemenea actiuni. In varianta finala aceste prevederi nu mai exista din cauza potentialului risc de a afecta drepturile fundamentale ale omului.
O asemenea practica a fos in mod expres interzisa de Curtea de Justitie a Uniunii Europene, care prin hotararea pronuntata in cauza Scarlet Extended, a stabilit ca dreptul Uniunii Europene se opune instituirii de catre un furnizor a unui sistem de filtrare apt sa identifice in cadrul retelei acestui furnizor circulatia de fisiere electronice care contin o opera muzicala sau cinematografica.
Parerea mea
Am recitit legea nr. 8/1996 si am lecturat textul tratatului ACTA ca urmare a protestelor utilizatorilor de net din Europa la adresa lui, dar si ca urmare a nesemnarii lui de catre Germania. Constat ca s-a creat inutil o isterie. Internetul nu are cum sa dispara ca urmare a ratificarii tratatului cum cred unii. Nu toate normele tratatului sunt imperative, multe dintre ele sunt permisive, adica i se spune statului ca poate implementa o norma prevazuta in tratat dar nu este obligat.
Una dintre normele imperative care ar trebui sa ridice semne de intrebare este art. 16 alin. 1 litera a din tratat care permite autoritatilor vamale sa actioneze din proprie initiativa pentru a suspenda punerea in libera circulatie a marfurilor suspecte. Cu alte cuvinte, poti fi tatonat oricand de un agent vamal daca nu vrei sa ii dai spaga si acesta insista. E suficient sa vada ca asculti muzica si sa iti caute prin CD-uri pentru a-ti gasi ``nod in papura``.
In mare, tratatul nu aduce modificari semnificative a legislatiei din Romania in materia protejarii dreptului de autor.
ATENTIE ! Potrivit art 139 indice 9 din Legea 8/1996 :`` Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 4 ani sau cu amenda reproducerea neautorizata pe sisteme de calcul a programelor pentru calculator in oricare dintre urmatoarele modalitati: instalare, stocare, rulare sau executare, afisare ori transmitere in retea interna.``
Asadar, putem face inchisoare si in prezent pentru nerespectarea acestor drepturi.
Alte pareri:
Pentru o intelegere mai exacta a acestui tratat, va recomand sa citi urmatoarele pareri aici, aici si aici.
Concluzia mea:
Chiar daca multe dintre articolele tratatului par bine intentionate, acestea incalca o serie de drepturi fundamentale ale omului. In plus nu prea se aduce nimic nou.
Daca oricum nu vine cu nimic care sa aduca un plus de protectia atat a autorilor cat si a consumatorilor, dar e posibil sa vina cu un minus, consider ca Parlamentul Romaniei nu ar trebui sa ratifice tratatul.
0 comentarii
Trimiteţi un comentariu
:))